In Singapore toata lumea mananca in oras de trei ori pe zi, de la mic dejun pana la cina. Mai nimeni nu gateste acasa si asta tocmai pentru ca oamenii lucreaza foarte mult si sunt mereu in priza, asa ca li se pare pierdere de timp sa-si petreaca ore intregi in bucatarie. E plin peste tot de restaurante de cartier unde mancarea e foarte ieftina si foarte rapida. Din experienta mea cu mancarea asiatica in Europa eram inrezatoare si chiar entuziasmata pentru ca eram fana impatimita a acestei bucatarii. Ajunsa aici insa am vazut ca treaba nu sta chiar asa, si ca oricat de asiatica ar fi, in Europa ea tot are o influenta vestica ce o face mai accesibila celor de aici. Oricat de diferita si uneori ciudata mi-a parut insa, in primele luni nu m-am atins de nimic vestic, entuziasmata fiind de a experimenta cat mai mult si mai bizar. De la o vreme insa nu mai puteam sa vad orez, si as fi dat orice pentru o bucata de pita coapta in cuptior…
Am avut si experiente mai nefericite, trebuie sa recunosc, in special cand eram singura si nu aveam pe cine sa intreb ce e aia si cealalta. In general toata lumea vorbeste engleza aici, dar dintre oamenii peste 50 de ani sunt unii care nu vorbesc engleza, si in plus vanzatorii si chelnerii sunt de prin statele vecine, asa ca unii nu vorbesc engleza foarte bine. S-a intamplat astfel de cateva ori sa imi supar stomacul cu vreun fruct de mare aproape negatit sau sa iau foc de la mancarea indiana sau malaeziana despre care mi s-a spus ca “nu e deloc picanta”.
Painea e o raritate, mai ales painea buna, si pentru asta am suferit amarnic vreme indelungata. Pentru ca sunt foarte multi internationali sunt multe supermarketuri unde gasesti si mancare vestica, si cate o excursie pana la Carrefour imi incanta o intreaga saptamana!
Datorita multitudinii de rase si etnii exista si o diversitate fantastica in tipuri de mancare! Astfel ca daca te-ai saturat de mancare chinezeasca, poti sa treci la indiana, sau malaeziana, sau araba, sau vietnameza, sau coreana, sau japoneza, sau nepaleza, sau egipteana, sau italiana, sau franceza… sau romaneasca inca nu e cazul:p. Dar din cate am inteles sunt vreo 200 de romani aici (ceea ce e woooowwwww, imens), asa ca s-ar putea cat de repede sa apara fasolea cu ciolan si la capatul asta de lume:p.
Buna. Ma chema Leonidas. Citeam si articolul si râdeam cu lacrimi gandindu-ma la adaptatea mea in Singapore. sunt aici de un an jumate si tot nu m-am putut adapta la micul lor dejun. Din fericire pentru mine, la cantina edificiului unde luccrez este a doamna care pregateste sandwiches ba de ton ba de cascaval si sunca fiarta (mai cam stil spaniol sandwhich mixto)… Insa cum ai zis, oricat de mult ti-ar pla e mancarea asiatica tot iti vine dorul de o ciorba de fasole in pita, sau una de perispare, sau de niste mititei…dar imi place tara foarte mult…
sa te bucuri de ea toata, Leonidas, chiar si de durian 🙂 de la o vreme devine chiar delicios!!