Aceasta poezie s-a nascut in urma constatarii ca noi interactionam unii cu altii ca functii, nu ca oameni. Ca am uitat ca sub mastile si rolurile zilnice, se ascund suflete si emotii. Ca in febra ideii de a face si a avea, inainte de toate, suntem. Oameni.

Fii om

inainte de toate, fii Om.

Inainte de a fi profesor, fii Om,

si lasa pentru un moment masca jos,

nu sunt doar un nume in catalog,

nu sunt aici doar ca s-absorb.

Priveste-ma-n ochi,

vorbeste-mi din suflet, si nu doar din minte,

am nevoie sa simt ca iti pasa,

am nevoie sa simt ca esti Om.

Vorbeste-mi din viata, si nu doar din carti,

pentru ca inainte de-a-ti fi elev, sunt Om.

Inainte de a fi preot, fii Om,

si lasa pentru un moment masca jos,

nu sunt doar un corp in biserica rece,

nu sunt doar o lista de pacate ce trece.

Priveste-ma-n ochi,

vorbeste-mi din viata, nu-mi canta din scripturi,

pentru ca inainte de-a fi pacatos, sunt Om.

Inainte de a fi furnizor, fii Om,

si lasa pentru un moment masca jos,

nu sunt doar un nume pe-o coala A4,

nu sunt doar o sursa de foi verde-albastru.

Priveste-ma-n ochi,

pune deoparte facturierul, si-asculta,

pentru ca inainte de-a-ti fi client, sunt Om.

Inainte de a fi politician, fii Om,

si lasa pentru un moment masca jos.

nu sunt doar un procent la alegeri

nu sunt doar un sclav sub o lege.

Priveste-ma-n ochi,

coboara pe strada impreuna cu mine,

pentru ca inainte de-a fi votant, sunt Om.

Inainte de a fi doar o functie, fii Om,

si lasa pentru un moment masca jos,

nu sunt doar un nume sau titlu pompos

nu sunt doar un cod sau robot.

Priveste-ma-n ochi,

da-ti voie azi sa zambesti,

am nevoie sa simt ca iti pasa,

am nevoie sa simt ca esti Om.

Ia-ma de mana si lasa-ti ego-ul jos,

Pentru ca inainte de-a fi doar o functie, sunt Om.

Fii Om,

te implor printre lacrimi, fii Om,

pentru ca altfel ma sting langa tine,

pentru ca altfel uit ca sunt Om.