Ce e atât de special despre toti acesti 11?

De cand am ajuns prima data in Peru ni s-a spus că 11.11.11 va fi o dată foarte importanta pentru planetă şi pentru fiecare dintre noi, nu numai pentru ca e una la o mie de ani, dar mai ales pentru ca numarul 11 e special în lumea spirituală. La aceasta data, deschiderea unui nou portal de energie avea sa afecteze oamenii în mod diferit: sa le aduca răspunsuri unora, sa-i faca si mai confuzi pe altii, sa-i puna pe alti alţii într-o stare de spirit in care nu mai fusesera niciodată înainte, determinându-i să realizeze schimbările pe care au simţit mereu ca vor sa le faca dar nu au indraznit. Ni s-a spus că e bine să petrecem această zi în natură şi într-o stare calma, relaxata, axata pe noi înşine, pe interior, în linişte şi pace. Eram in Valea Sacra in Peru atunci când ni s-au spus aceste lucruri, şi de atunci ne-am tot întrebat unde ne vor duce pasii pentru acea zi. Când ne-am gasit înapoi in Valea Sacră nu am fost deloc surprinsi – avea doara sens, nu?

11.11.11

Ştiam că Nico şi Paloma planuisera unele ceremonii în tipi-ul lor pentru aceasta zi, asa ca am decis sa ne alaturam. Momentul cel mai semnificativ era la 11:11, dar ni s-a spus să mergem pe la 9:30 pentru a ne armoniza energiile şi a ne pregăti pentru meditaţia ce urma sa aiba loc. Am fost încântaţi să vedem că erau destui oameni prezenti, în jur de 30, şi toti isi adusesera cu ei cea mai buna energie. Paloma a început ceremonia rugandu-ne pe fiecare sa ne prezentam pe scurt, iar apoi a vorbit putin despre importanţa acelei zile si “programul” planificat: o meditaţie de grup la ora 11.11, un cerc de vindecare Reiki, o serie de dansuri şi cântece, şi apoi o altă meditaţie în templul chakana (la construirea caruia contribuisem si noi), si urma sa fie inaugurat în acea zi.

Am început cu un quintu, unul dintre cele mai comune obiceiuri în tradiţia Inka, obicei ce constă în a alege 3 – 5 frunze de coca, a-ti pune intenţia/dorinta în ele şi a le oferi apoi focului, a le ingropa in pamant sau a le mesteca. Aceasta mica ceremonie se face în orice moment important din viaţa cuiva, la iniţierea unui proiect sau a unei călătorii, in timpul unui moment dificil sau a unuia fericit. Şi in orice moment in care se simte nevoia de conexiune.  Am fost cu toţii entuziasmaţi şi participativi, iar ziua a decurs lin si frumos, toţi cei implicaţi fiind foarte deschisi unii cu ceilalti si foarte ancorati in prezent. Am avut meditatii şi experienţe frumoase, şi până la sfârşitul zilei ne simteam cu totii in pace şi conectati, dar în acelaşi timp cu totul epuizati. Eu si Boca am ajuns inapoi in Olleanta înainte de 6 seara, am infulecat un sandwich şi ne-am prăbuşit într-un somn adânc imediat după ora 7. Avusesem un somn tulburat pentru o săptămâna înainte de 11.11.11, cu o mulţime de vise neobişnuite si intense, unele destul de deranjante, şi chiar dacă ştiam că e un semn bun si că subconstientul nostru e ocupat cu sortarea a tot felul de experiente din trecut, deja asteptam cu nerăbdare o noapte de somn linistit. Tot cu nerăbdare asteptam si ziua următoare, când Paloma urma sa organizeze un Círculo de Mujeres (Cerc de Femei), un eveniment lunar exclusiv pentru femei, organizat în ziua cu lună plină. Ziua avea să înceapă cu pictura Samanica şi sa continue cu o ceremonie a focului şi un Temazcal (un fel de sauna specific Nativ Americana). Nu mai experimentasem nicicare dintre cele de mai sus înainte, aşa că am fost foarte incantate si entuzismate de aceste noi experiente.

12.11.11

Când Paloma ne-a mentionat pentru prima data despre ceremonii am fost imediat interesate pentru că vroiam de mult sa luam parte la un Temazcal, şi de asemenea pentru că Pictura Samanica suna extrem de misto. Ne-am dat seama mai tarziu ca pictura urma sa o facem pe pietre, pe care urma sa le luam apoi acasa cu noi. Ni se spusese ca ziua va începe la ora 12. Functionand pe ceas de America Latină, desigur ca am început o oră mai târziu, cu un grup de mai mult de 20 de femei. Tipi-ul era plin ochi şi energia feminina invaluia complet spatiul. Pentru mine a fost prima dată când participam la o ceremonie sau un eveniment exclusiv pentru femei (ma rog, cu excepţia petrecerilor in pijama), şi mi-a parut foarte speciala conexiunea cu aceste “surori” intr-un schimb minunat de povesti, temeri şi victorii.

Paloma a deschis ceremonia invitandu-ne să ne prezentam şi sa impartasim de ce am simtit chemarea sa fim acolo în acea zi. Impărtăşirile fetelor au fost foarte emoţionante, şi într-o anumită măsură fiecare dintre noi ne-am gasit în cuvintele, luptele şi aspiraţiile celorlalte. Paloma a vorbit apoi despre motivul pentru care această zi e atât de speciala pentru femei şi de ce legătură noastră cu luna e atat de puternica – ciclul lunii si ciclul femeii e la fel, se intampla la fiecare 28 de zile, şi destul de interesant, multe femei care devin conştienţe de această conexiune observa ca menstruaţia li se sincronizeaza cu luna plina. E un moment de mare putere pentru femei, şi trebuie doar sa devenim conştiente de acest lucru …  şi sa ne amintim.

Pictura Şamanica

Paloma a trecut apoi la a vorbi despre pictura samanica, despre cum e folosita in diferite feluri pentru vindecare şi de asemenea pentru a ne aminti despre strămoşii noştri, “naţiunea” noastră precum a numit-o ea, şi tradiţia pe care noi o ducem mai departe. Asta urma să facem noi: în cursul unei ceremonii samanice urma sa ne conectam la “naţiunea” noastra şi sa primim un simbol pe care urma sa-l pictam pe piatra. Paloma ne-a prezentat o serie de simboluri din cele mai comune si semnificatia lor, şi imediat dupa am început “călătoria” pentru a primi fiecare simbolul nostru. Stateam toate in pozitia de semi lotus, în cerc, şi Paloma ne-a ghidat să închidem ochii si sa ne conectam, în timp ce ea şi Carmen, o alt prietena şaman, au bătut la tobe si si-au folosind frumoasele voci să ne duca in calatorie. A fost o experienta speciala, plina de simboluri ce-mi veneau in minte in permanenta. La final Paloma ne-a spus: “Acesta e momentul în care veti primi simbolul”, si urmatoarea imagine a fost cea pe care am reprezentat-o pe piatra: o lumina galbuie stralucitoare, şi sub ea doua maini tinandu-se reciproc. Pictura mea nu a ieşit nici pe departe la fel de frumoasa precum imi fusese viziunea, de fapt era chiar imposibil să-ti dai seama ce e doar uitandu-te la ea, dar cred că nu asta e cel mai important în cele din urmă:).

httpv://youtu.be/2tx8pLaYNzk

Temazcalul

După ce am terminat cu toatele de pictat, am savurat un prânz uşor de fructe pe care le adusesem sa le impartim, şi apoi am început pregătirea pentru Temazcal.

Despre prima si incredibila noastra experienta in Temazcal, în postul urmator .