Plimbarile pe strazile din Hanoi sunt aventuri in sine si adevarate experiente culturale. Nu e de mirare sa experimentezi cateva dintre urmatoarele:
Mergi linistit pe strada si la un moment dat observi ceva la picioarele tale; pana sa te dezmeticesti, un vietnamez mic si agil e deja cu peria de spalat pe dinti pe papucii tai prafuiti, incercand in acelasi timp sa te convinga ca de fapt tu chiar ai nevoie de serviciul respectiv “dirty, dirty, very dirty”. Sa il alungi sau nu, e decizia ta; eu m-am amuzat sa vad ce bine sunt pregatiti, in cosul cu instrumente avand o gama intreaba de periute, creme si sapunuri necesare meseriei.
Dar asta nu e deloc de mirare pentru ca majoritatea lucrurilor se intampla in public in vietnam, multe dintre ele fiind cele tinand de igiena intima. Astfel ca ce e prezenta in permanenta in posesiune unui vietnamez este unghiera – si oamenii nostri isi taie unghiile unde li se taie – in magazine, in “restaurantele” de strada, stand pe scuter, in piata etc. Nu numai ca isi iaie ei lor unghiile proprii, dar sunt chiar serviciile serioase de manichiura si pedichiura ce se intampla in plina piata, printre capi de peste, crabi,creveti si alte fructe de mare, carne de cal si uneori de caine, si alte “delicatese” ce iti incanta privirea.
Alte servicii ce se mai intampla in plina strada sunt tunsul si barbieritul:
Si dormitul:
Un alt soc pentru mine a fost ca atunci cand platesc, se intampla foarte frecvent ca vanzatorul sa ma ajute sa fac plata. Cum? Pur si simplu bagandu-si mana in portofelul meu sa scoata cat e nevoie – adevarul e ca uneori ajutorul e apreciat, mai ales ca bancnotele vietnameze arata toate cam la fel. Apropos, banii vienamezi se numec dong, traducerea in engleza fiind “balega”. Nu-i deloc ciudat sa merg la cumparaturi cu astfel de denumire “Cat costa berea?” “20.000 de balegi”.
