iunia.ro

Acasa Blog Contact Foto
 
Blog de călătoare
free

De ce iunia.ro? Pentru ca l-am primit cadou (sar'na, Domi), si pentru ca deja prea multa lume imi spusese ca trebuie sa ia fiinta.

Dar totusi... de ce? Pentru ca s-a intamplat – adica am vrut, am actionat si am reusit - sa ajung in Asia. Si pentru ca lumea de acasa ma intreba intr-una „bah, cum e pe-acolo?", m-am gandit sa zic cum e.

Si uite-asa de la mailuri private am ajuns vrand-nevrand la pagina de fata.


Deci... Iunia who? Iunia, om din popor, ce dupa 2x de ani a ajuns sa se ghideze dupa urmatorea „filozofie de viata":

Zambeste lumii! Scapa de superficialitate! EVITA SA TE PLANGI! Fii tolerant! Arunca-ti televizorul! Stinge lumina! Devino vegetarian! Ignora reclamele si moda! Fii liber! Termina cu competitiile prostesti! Dovedeste-ti curajul! CREDE SI TI SE VA DA!

Fii activ, fii natural, fii fericit!

Aaaa, si nu scuipa in lift, dar asta sunt sigura ca ti-a spus-o si mama ta.

Bine mi te-ai alaturat virtual!

Disclaimer

Informatiile postate pe acest blog provin din experienta mea proprie si personala, drept urmare nici nu visez sa pretind ca sunt absolute sau general valabile. Poate am avut eu norocul / ghinionul sa intalnesc numai persoane exceptionale / execrabile si sa traiesc numai experiente fantastice / oribile. Astfel ca textele nu trebuie interpretate drept "toti" si "peste tot". Va multumesc! :)
The Invitation PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 20 Februarie 2010 14:12

Unul dintre poemele mele preferate... ce surprinde VIATA in cateva randuri


It doesn’t interest me what you do for a living.
I want to know what you ache for
and if you dare to dream of meeting your heart’s longing.

It doesn’t interest me how old you are.
I want to know if you will risk looking like a fool
for love
for your dream
for the adventure of being alive.

It doesn’t interest me what planets are squaring your moon...
I want to know if you have touched the centre of your own sorrow
if you have been opened by life’s betrayals
or have become shrivelled and closed
from fear of further pain.

I want to know if you can sit with pain
mine or your own
without moving to hide it
or fade it
or fix it.

I want to know if you can be with joy
mine or your own
if you can dance with wildness
and let the ecstasy fill you to the tips of your fingers and toes
without cautioning us
to be careful
to be realistic
to remember the limitations of being human.

It doesn’t interest me if the story you are telling me
is true.
I want to know if you can
disappoint another
to be true to yourself.
If you can bear the accusation of betrayal
and not betray your own soul.
If you can be faithless
and therefore trustworthy.

I want to know if you can see Beauty
even when it is not pretty
every day.
And if you can source your own life
from its presence.

I want to know if you can live with failure
yours and mine
and still stand at the edge of the lake
and shout to the silver of the full moon,
“Yes.”

It doesn’t interest me
to know where you live or how much money you have.
I want to know if you can get up
after the night of grief and despair
weary and bruised to the bone
and do what needs to be done
to feed the children.

It doesn’t interest me who you know
or how you came to be here.
I want to know if you will stand
in the centre of the fire
with me
and not shrink back.

It doesn’t interest me where or what or with whom
you have studied.
I want to know what sustains you
from the inside
when all else falls away.

I want to know if you can be alone
with yourself
and if you truly like the company you keep
in the empty moments.

 
"Coincidente" ce ne ghideaza viata PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 15 Februarie 2010 12:24

Pe langa minunata sarbatoare artificiala pe numele de "Valentine's Day", anumite parti ale lumii au sarbatorit ieri un eveniment mult mai profund, ce-si are radacinile in credinte vechi de mii de ani - sacru, taditional, culural, spiritual. Este vorba de Anul Nou Chinezesc.

E a 3a oara cand sarbatoresc Anul Nou Chinezesc in Asia, al 3lea an cand sunt inca in Singapore. Cu siguranta acum 2 ani jumate nu as fi crezut ca voi mai fi inca aici... dar uite ca, de multe ori, lucrurile iau intorsatori pe care nici nu le putem visa.

Acum un an si doua luni, cand am aterizat pe insula asta minuscula si aparent aproape perfecta, credeam ca vin in Asia pentru experienta culturala - fiind atrasa de copil de culorile si farmecul Asiei, abia asteptam sa ajung aici dupa absolvire. Dupa 6 luni, cand am intalnit "intamplator" o persoana care mi-a spus cu ce se ocupa, am simtit ca abia atunci am aflat cu adevarat motivul pentru care am venit pana la capatul lumii: sa ma implic in training pentru copii si adolescenti. Si asta am si inceput sa fac la sfarsitul anului 2008. A fost o calatorie absolut spectaculoasa, cu urcusuri si coborasuri, cu o curba de invatare super accelerata, si cu multe descoperiri despre propria persoana si despre altii. Am adorat fiecare moment, pana si pe cele crunt de dureroase, pentru ca am fost mereu constienta ca invatamintele cele mai serioase vin din experientele care par sa iti produca cea mai multa durere.

Un an mai tarziu, am intalnit "intamplator" o alta persoana, si asa a inceput calatoria mea spirituala si de cunoastere si autocunoastere si mai profunda. Si asta a dat (din nou) o alta semnificatie venirii mele in Asia.

E intr-adevar fascinant sa descoperi incet incet care e totusi rolul tau pe lumea asta, si ce e atat de special legat de fiinta si viata ta. Si cum poti sa folosesti ce ti-a fost dat pentru a contribui la viata altora si la o lume mai buna.

Si tot ce trebuie sa facem e sa incepem sa recunoastem "coincidentele"...

Uuuuha! Enjoying the journey... :)

 
La aruncat de mingi cu poporul Hmong PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 14 Februarie 2010 05:44

Poate cel mai important lucru legat de sarbatorirea de Anul Nou pentru etnicii Hmong e gasitul de viitor sot/sotie. Toate fetele si toti baietii gata de maritis/insuratoare se costumeaza frumos, cu haine care in mare parte sunt facute de ei insisi, si ies in sat la gasit de parteneri. La sarbatorile astea in general oamenii merg prin alte sate la gasit de pereche, asa ca au ocazia sa cunoasca oameni eligibili din toata regiunea.

 

costume traditionale   costume traditionale.

 

Inainte vreme, lucrurile se intamplau in felul urmator: baietii si fetele petreceau zile intregi aruncand o minge de la unul la altul, uitandu-se unul la celalat pe sub gene si zambind frumos pe sub mustete. Oh, apropos, oamenii in Laos nu stiu ce inseamna barba si mustata. Barbatii sunt mereu frumos barbieriti, un obicei ce poate se trage de la calugarii budisti (?). Astfel ca atunci cand vad vreun strain si acel strain se intampla sa aiba mustata, intregul fenomen li se pare atat de ciudat si amuzant incat rad cu gura pana la urechi si arata cu degetul si sar de pe un picior pe altul super entuziasmati. Cand l-au vazut pe G, olandezul, care are mustata, un grup intreg de copii si-au pus degetul indicator sub nas si au inceput sa umble dupa el asa, razand cu gura pana la urechi. Foaaaarte dragut hahaha!!

Revenind, baietii si fetele arunca aceste mingi (ce in general sunt facut de catre fete, imbrodate cu dragoste si munca multa) de dimineata pana seara, iar dupa o vreme, daca baiatul e interesat, o va intreba pe fata daca poate sa o mai vada, daca poate sa o viziteze etc. iar daca fata e interesata, atunci va zice da, si lucrurile se vor desfasura de acolo. Daca nu e interesata… naspa aiurea cam nasol pentru baiat.
 
 
Sirurile de fete si baieti
 
aruncat de mingi
 
 
 
 
In zilele de azi metoda asta de curtare se mai practica doar de catre 10% dintre populatie, restul dintre ei recurgand la alte metode, gen telefon mobil. Dar jocul cu mingea (care intre timp a devenit minge de tenis) a ramas ca traditie pana in ziua de azi - mai mult de distractie decat neaparat de curtare - asa ca la sarbatorire era plin de siruri de fete si baieti ce-si aruncau mingi si zambeau frumos. Ce e interesant e ca in general doar cei neinsurati au voie sa arunce mingea… dar cand vine vorba de barbati, ei pot sa arunce si daca sunt insurati, pentru ca barbatii Hmong au voie sa aiba mai mult de o sotie. Vorbind de egalitate de drepturi...
 


In timp ce cascam si noi gura pe acolo, ne-au abordat niste cetatene ce acum locuiesc in Wisconsin, asa ca vorbesc engleza bine. Ne-am imprietenit noi un-doi, asa ca pana sa-mi dau seama m-am gasit aruncand si eu mingi pe acolo cu cetatenii. La un moment dat o tanti batrana a intrebat daca vreau sa fiu prietena cu nepoatele ei (cu car aruncam mingile). Eu binentele ca am zis ca da. Si atunci a continuat: "si daca deveniti prietene bune de tot, poti sa le iei de aici, sa le duci cu tine unde locuiesti tu?"

Oamenii din Laos ar face orice sa scape de unde sunt, din saracia crunta si lipsa de oportunitati, din nesiguranta si lipsa posibilitatii de a alege. Ar da orice sa vada cum e afara de acolo, in lumea deschisa si libera.
 
 
Am avut norocul sa asistam si la facerea unui videoclip, asa ca ne-am alaturat multimii de gura-casca sa ne dectam privirile.

 

making of video

 

 

spectatori

 

 

 

 

 

 
Anul Nou impreuna cu Poporul Hmong PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 14 Februarie 2010 04:56

Eu si cuplul olandez ne-am nimerit intr-unul dintre satele Hmong in mijlocul sarbatoririi de Anul Nou. In traditia lor, Anul Nou se sarbatoreste intre 7 si 10 zile, depinzand de cat de mult vor oamenii sa dureze. Sarbatoarea e ca un carnaval, cu jocuri, fotbal, cantat si dansat, chioscuri cu mancare, bautura si tot felul de minunatii de cumparat. Si arata cam asa:

 

terenul de sport, locatia principala pentru eveniment

 

terenul de sport

 

 

 

sarbatoare

 

 

bucuria copiilor

 

standuri

 

 

...

 

bucuria barbatilor

fotbal

 

bucuria gura-casca

privitori la meci

 

suporteri inflacarati si pasionati (si suparati de data asta)

suporteri

 

entertainment - la spart de baloane

spart de baloane

 

si apoi la spectacol de cantat

karaoke

 

cand ti-e foame, pe terasa

restaurant

in bucatarie

bucatarie

 

si jeep-anele apartinand a 0.1% din populatie, dovedind si aici distributia egala a veniturilor in societate 

 jeepan

Ultima actualizare Duminică, 14 Februarie 2010 05:42
 
Poporul Hmong din Laos PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 14 Februarie 2010 04:30

Tot pe bicicleta, tot pedaland din greu, am ajuns intr-un sat locuit de membri ai poporului Hmong (http://en.wikipedia.org/wiki/Hmong_people).

Povestea lor mi se pare absolut fascinanta... Inca dispretuiti si vanati pentru ceva ce parintii sau bunicii lor au facut acum 50 de ani, Hmong in zilele noastre inca nu au "radacini" si cu greu numesc un loc "acasa". In momentul asta sunt aproximativ 4-5 milioane de Hmongs in lume, marea majoritate in China, si cam cateva sute de mii in Laos, Vietnam, Tailanda, SUA, Australia, Canada, Franta si Germania.

La inceput de 1960, in timpul razboiului din Vietnam, CIA a inceput sa recrutateze Hmongs din Laos pentru a lupta de partea SUA in "The Secret War", impotriva vietnamezilor. Asta binenteles ca a atras ura localnicilor, iar in 1975, cand americanii au plecat din Vietnam si Laos a devenit comunista, poporul Hmong a inceput sa fie vanat si persecutat de catre guvernul Lao. Foarte multi dintre ei au fugit in Tailanda, unde au stat pentru multi ani in tabere de refugiati (inca prezente acolo la sfarsit de 2009). Cei ramasi in Laos au fost fie pusi in lagare de reeducare (din care multi dintre ei nu au mai iesit), fie au fugit in munti si au stat ascunsi pentru cateva decade. Cateva mii de etnici Hmong care au fost direct implicati in razboi au reusit sa plece in SUA imediat dupa razboi, unde au primit azil - nu foarte multi insa.

La sfarsit de ani 80 au inceput discutii seriose legate de repatrierea Hmongs in Laos, in special de catre guvernul tailandez. Desigur ca refugiatii nu au fost fericiti despre asta, si chiar dintre cei repatriait multi au reusit sa fuga inapoi in Tailanda. In Decembrie 2009 (cand eram eu in Laos) se pare ca guvernul tailandez a decis sa repartieze fortat toti refugiatii ce inca se mai afla inca acolo.

SUA a negat pentru foarte mult timp existenta "Razboiului Secret", pana cand, sub presiuni politice si de drepturile omului, americanii au recunoscut in 1997 ca intr-adevar au implicat poporul Hmong de partea lor in timpul razboiului din Vietnam. Dupa repetate valuri de emigrare, in prezent cam un sfert de milion de etnici Hmong locuiesc in SUA. Alte mii de refugiati sunt in Australia, Canada si cateva tari Europene,

Satele Hmong din Laos arata cam asa:

Apropos, am fost cu totul socata si deosebit de impresionata de curatenia satelor - asa cum zice taica-miu mereu "Faptul ca esti sarac nu e o scuza sa locuiesti in ca..t".

 

 

sat hmong.

 

 

sat hmong

 

 

Pana si vietii sunt foarte disciplinati - sir indian, stang - drept - stang!

 

stang - drept - stang

 

Multi dintre cetateni nu au vazut in viata lor o persoana alba, astfel ca in timp ce pedalam prin sate am fost invitati in repetate randuri in casele oamenilor si serviti cu mare drag cu unul dintre putinele lucruri pe care cam toata lumea de acolo si-l permite - un pahar cu apa. La un moment dat, un tata mandru ne-a vazut facand poze prin sat si ne-a chemat la el acasa, unde cu mare mandrie ne-a prezentat intreaga familie (maaaare) si au stat cu totii foarte zambitori si entuziasmati la pozat. Binenteles ca toata comunicarea s-a intamplat exclusiv in limbajul semnelor.

 

tatal cel mandru // sotia tatalui cel mandru

 

tatal cel mandrusotia tatalui cel mandru
 
 

 

fratele si tatal tatalui cel mandru

 

fratele si tatal tatalui cel mandru
 
 

 

Ultima actualizare Duminică, 14 Februarie 2010 04:56
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 5

CHINA

china3.jpgInainte sa ajung in China, aceasta tara conducea de departe in topul meu de "tari de cacao pe care le-as huidui la scena deschisa". Ajunsa aici insa mi-am dat seama ca ei, chinezii, sunt de fapt oameni normali. Aproape foarte normali…

SINGAPORE

merlion

"Singapore, the land of migrants? It is often being described as a transient place (lounge) - people coming and going, people passing by or through. For every one leaving, there will be another one or two coming..."

In mijlocul Asiei, dar nu e Asia... ci un globulet de sticla orientala, un mozaic in permanenta transformare ce abunda de tendinte vestice... Ce-a fost si ce-a ajuns || Diversitate etnica... || Thaipusam || Nunta indiana || Anul Nou Chinezesc || Mancarea || Sarbatorile de Paste || Singlish || Malaezia || Nastase in Singapore || Nu va vrem sangele! || Anul Nou Chinezesc si animalele || ANC... din nou:) || ANC in familie || Razboiul si Lepra

Ganduri despre asemanari si deosebiri

Situatiile cu care ma intalnesc zi de zi ma pun mereu pe ganduri... asa ca astea sunt unele dintre gandurile mele. Subiective desigur. Ale mele.

Est vs. Vest ° "Where are you from?" ° Rasism sau nu rasism ° Rasism impotriva propriei rase? ° Guliver in tara altora ° Movie scenes ° Religii... pentru? ° Calugarul budist ° Craciunul si Consumerismul ° Brand Prostitution

INDONEZIA

eggs, many eggs

Cel mai mare arhipeleag al lumi, cu peste 17000 de insule. 6000 de insule locuite... si tot atatea tari.

Insula Bintan - primul meu concediu medical º Bali, sau "Insula Paradis" º Bali - Vulcanul º Balinezii si religia lor º Atentatele din Bali º Balinezii - nume si casatorii º Cu Flora pe motocicleta º Balinezii... º Plaje, lagune, plaje, chitari


[+]
  • Increase font size
  • Decrease font size
  • Default font size
  • default color
  • blue color
  • green color